Chapter 28

  Cel rqu fuge fqrq sq fie urmqrit, dar cel neprihqnit kndrqznewte ca un leu tknqr. -  

  Cknd este rqscoalq kntr`o yarq, sknt mulyi capi, dar cu un om priceput wi kncercat, domnia dqinuewte. -  

  Un om sqrac care apasq pe cei obijduiyi, este ca o rupere de nori care aduce lipsq de pkne. -  

  Ceice pqrqsesc legea, laudq pe cel rqu, dar ceice pqzesc legea se mknie pe el. -  

  Oamenii dedayi la rqu nu knyeleg ce este drept, dar ceice cautq pe Domnul knyeleg totul. -  

  Mai mult preyuiewte sqracul care umblq kn neprihqnirea lui, deckt bogatul care umblq pe cqi sucite. -  

  Celce pqzewte legea, este un fiu priceput, dar celce umblq cu cei desfrknayi face ruwine tatqlui squ. -  

  Cine kwi knmulyewte avuyiile prin dobkndq wi camqtq, le strknge pentru celce are milq de sqraci. -  

  Dacq cineva kwi kntoarce urechea ca sq n`asculte legea, chiar wi rugqciunea lui este o sckrbq. -  

  Cine rqtqcewte pe oamenii fqrq prihanq pe calea cea rea, cade kn groapa pe care a sqpat -o, dar oamenii fqrq prihanq mowtenesc fericirea. -  

  Omul bogat se crede knyelept, dar sqracul care este priceput kl cerceteazq. -  

  Cknd biruiesc cei neprihqniyi, este o mare slavq, dar cknd se knalyq cei rqi, fiecare se ascunde. -  

  Cine kwi ascunde fqrqdelegile, nu propqwewte, dar cine le mqrturisewte wi se lasq de ele, capqtq kndurare. -  

  Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-wi kmpietrewte inima cade kn nenorocire. -  

  Ca un leu care rqcnewte wi ca un urs flqmknd, awa este cel rqu care stqpknewte peste un popor sqrac. -  

  Un voivod fqrq pricepere kwi knmulyewte faptele de asuprire, dar cel ce urqwte lqcomia kwi lungewte zilele. -  

  Un om al cqrui cuget este kncqrcat cu skngele altuia, fuge pknq la groapq: nimeni sq nu -l opreascq. -  

  Cine umblq kn neprihqnire, gqsewte mkntuirea, dar cine umblq pe douq cqi strkmbe cade kntr`o groapq. -  

  Cine kwi lucreazq ckmpul are belwug de pkne, dar cine aleargq dupq lucruri de nimic are belwug de sqrqcie. -  

  Un om credincios este nqpqdit de binecuvkntqri, dar celce vrea sq se kmbogqyeascq repede nu rqmkne nepedepsit. -  

  Nu este bine sq cauyi la faya oamenilor; chiar pentru o bucatq de pkne poate un om sq se dedea la pqcat. -  

  Un om pizmaw se grqbewte sq se kmbogqyeascq, wi nu wtie cq lipsa va veni peste el. -  

  Cine mustrq pe alyii, gqsewte mai multq bunqvoinyq pe urmq, deckt cel cu limba linguwitoare. -  

  Cine furq pe tatql squ wi pe mama sa, wi zice cq nu este un pqcat, este tovarqw cu nimicitorul. -  

  Cel lacom stkrnewte certuri, dar celce se kncrede kn Domnul este sqturat din belwug. -  

  Cine se kncrede kn inima lui este un nebun, dar cine umblq kn knyelepciune va fi mkntuit. -  

  Cine dq sqracului, nu duce lipsq, dar cine knchide ochii, este kncqrcat cu blesteme. -  

  Cknd se knalyq cei rqi, fiecare se ascunde, dar cknd pier ei, cei buni se knmulyesc. -