Chapter 27

  Nu te fqli cu ziua de mkne, cqci nu wtii ce poate aduce o zi. -  

  Sq te laude altul, nu gura ta, un strqin, nu buzele tale.  

  Piatra este grea, wi nisipul este greu, dar supqrarea pe care o pricinuiewte nebunul este mai grea de ckt amkndouq. -  

  Furia este fqrq milq wi mknia nqvalnicq, dar cine poate sta kmpotriva geloziei? -  

  Mai bine o mustrare pe fayq de ckt o prietenie ascunsq. -  

  Rqnile fqcute de un prieten dovedesc credinciowia lui, dar sqrutqrile unui vrqjmaw sknt mincinoase. -  

  Sqtulul calcq kn picioare fagurul de miere, dar pentru cel flqmknd toate amqrqciunile sknt dulci. -  

  Ca pasqrea plecatq din cuibul ei, awa este omul plecat din locul squ.  

  Cum knveselewte untdelemnul wi tqmkia inima, awa de dulci sknt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -  

  Nu pqrqsi pe prietenul tqu wi pe prietenul tatqlui tqu, dar nu intra kn casa fratelui tqu kn ziua necazului tqu: mai bine un vecin aproape de ckt un frate departe. -  

  Fiule, fii knyelept, wi knveselewte-mi inima, wi atunci voi putea rqspunde celui ce mq batjocorewte. -  

  Omul chibzuit vede rqul wi se ascunde; dar prowtii merg spre el wi sknt pedepsiyi. -  

  Ia -i haina, cqci s`a pus chezaw pentru altul, ia -l zqlog kn locul unei strqine. -  

  Binecuvkntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineayq, este privitq ca un blestem. -  

  O strawinq, care picurq necurmat kntr`o zi de ploaie, wi o nevastq gklcevitoare sknt tot una.  

  Cine o oprewte, parcq oprewte vkntul, wi parcq yine untdelemnul kn mkna dreaptq. -  

  Dupq cum ferul ascute ferul, tot awa wi omul aykyq mknia altui om. -  

  Cine kngrijewte de un smochin va mknca din rodul lui, wi cine-wi pqzewte stqpknul va fi preyuit. -  

  Cum rqspunde kn apq faya la fayq, awa rqspunde inima omului inimii omului. -  

  Dupq cum locuinya moryilor wi adkncul nu se pot sqtura, tot awa nici ochii omului nu se pot sqtura. -  

  Ce este tigaia pentru lqmurirea argintului wi cuptorul pentru lqmurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -  

  Pe nebun chiar dacq l-ai pisa cu pisqlogul kn piuq, kn mijlocul grqunyelor, nebunia tot n`ar iewi din el. -  

  Kngrijewte bine de oile tale, wi ia seama la turmele tale.  

  Cqci nici o bogqyie nu yine vecinic, wi nici cununa nu rqmkne pe vecie. -  

  Dupqce se ridicq fknul, se aratq verdeaya nouq, wi ierburile de pe munyi sknt strknse. -  

  Mieii sknt pentru kmbrqcqminte, wi yapii pentru plata ogorului;  

  laptele caprelor yi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, wi pentru kntreyinerea slujnicelor tale.