Chapter 41

  Dupq doi ani, Faraon a visat un vis. I se pqrea cq stqtea lkngq rku (Nil).  

  Wi iatq cq wapte vaci frumoase la vedere wi grase la trup s`au suit din rku, wi au knceput sq pascq prin mlawtini.  

  Dupq ele s`au mai suit din rku alte wapte vaci urkte la vedere wi slabe la trup, wi s`au awezat lkngq ele pe marginea rkului.  

  Vacile urkte la vedere wi slabe la trup au mkncat pe cele wapte vaci frumoase la vedere wi grase la trup. Wi Faraon s`a trezit.  

  A adormit din nou, wi a visat un al doilea vis. Se fqcea cq wapte spice de grku grase wi frumoase au crescut pe acelaw pai.  

  Wi dupq ele au rqsqrit alte wapte spice slabe wi arse de vkntul de rqsqrit.  

  Spicele slabe au knghiyit pe cele wapte spice grase wi pline. Wi Faraon s`a trezit. Iatq visul.  

  Dimineaya, Faraon s`a turburat, wi a trimes sq cheme pe toyi magii wi pe toyi knyelepyii Egiptului. Le -a istorisit visurile lui. Dar nimeni n`a putut sq le tklmqceascq lui Faraon.  

  Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvkntul, wi a zis lui Faraon: ,,Mi-aduc aminte astqzi de grewala mea.  

  Faraon se mkniase pe slujitorii lui; wi mq aruncase kn temniyq, kn casa cqpeteniei strqjerilor, pe mine wi pe mai marele pitarilor.  

  Amkndoi am visat ckte un vis kn aceeaw noapte; wi anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o tklmqcire deosebitq.  

  Era acolo cu noi un tknqr Evreu, rob al cqpeteniei strqjerilor. I-am istorisit visurile noastre, wi el ni le -a tklmqcit, wi ne -a spus kntocmai ce knseamnq visul fiecqruia.  

  Lucrurile s`au kntkmplat kntocmai dupq tklmqcirea pe care ne -o dqduse el. Pe mine Faraon m`a pus iarqw kn slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l -a spknzurat.``  

  Faraon a trimes sq cheme pe Iosif. L-au scos kn grabq din temniyq. Iosif s`a ras, wi -a schimbat hainele, wi s`a dus la Faraon.  

  Faraon a zis lui Iosif: ,,Am visat un vis. Nimeni nu l -a putut tklmqci; wi am aflat cq tu tklmqcewti un vis, kndatq dupqce l-ai auzit.``  

  Iosif a rqspuns lui Faraon: ,,Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un rqspuns prielnic lui Faraon!``  

  Faraon a knceput sq istoriseascq atunci lui Iosif: ,,Kn visul meu, se fqcea cq stqteam pe malul rkului.  

  Wi deodatq wapte vaci grase la trup wi frumoase la chip s`au suit din rku, wi au knceput sq pascq prin mlawtini.  

  Dupq ele s`au suit alte wapte vaci, slabe, foarte urkte la chip, wi sfrijite: n`am mai vqzut altele awa de urkte kn toatq yara Egiptului.  

  Vacile cele sfrijite wi slabe au mkncat pe cele wapte vaci dintki, cari erau grase.  

  Le-au knghiyit, fqrq sq se poatq cunoawte cq intraserq kn pkntecele lor; ba kncq knfqyiwarea lor era tot awa de urktq ca mai knainte. Wi m`am dewteptat.  

  Am mai vqzut kn vis wapte spice pline wi frumoase, cari crewteau pe acelaw pai.  

  Wi dupq ele au rqsqrit wapte spice goale, slabe, arse de vkntul de rqsqrit.  

  Spicele slabe au knghiyit pe cele wapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le -a putut tklmqci.``  

  Iosif a zis lui Faraon: ,,Ce a visat Faraon knsemneazq un singur lucru: Dumnezeu a arqtat mai dinainte lui Faraon ce are sq facq.  

  Cele wapte vaci frumoase knseamnq wapte ani; wi cele wapte spice frumoase knseamnq wapte ani: este un singur vis.  

  Cele wapte vaci sfrijite wi urkte, cari se suiau dupq cele dintki, knseamnq wapte ani; wi cele wapte spice goale, arse de vkntul de rqsqrit, vor fi wapte ani de foamete.  

  Astfel, dupq cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arqtat lui Faraon, ce are sq facq.  

  Iatq, vor fi wapte ani de mare belwug kn toatq yara Egiptului.  

  Dupq ei vor veni wapte ani de foamete, awa cq se va uita tot belwugul acesta kn yara Egiptului, wi foametea va topi yara.  

  Foametea aceasta care va urma va fi awa de mare cq nu se va mai cunoawte belwugul kn yarq.  

  Ckt privewte faptul cq Faraon a visat visul de douq ori, knseamnq cq lucrul este hotqrkt din partea lui Dumnezeu, wi cq Dumnezeu se va grqbi sq -l aducq la kndeplinire.  

  Acum, Faraon sq aleagq un om priceput wi knyelept, wi sq -l punq kn fruntea yqrii Egiptului.  

  Faraon sq punq prefecyi kn yarq, ca sq ridice o cincime din roadele Egiptului kn timpul celor wapte ani de belwug.  

  Sq se strkngq toate bucatele din acewti ani buni cari au sq vinq; sq se facq, la kndemkna lui Faraon, grqmezi de grku, provizii kn cetqyi, wi sq le pqzeascq.  

  Bucatele acestea vor fi provizia yqrii, pentru cei wapte ani de foamete, cari vor veni kn yara Egiptului, pentruca yara sq nu fie prqpqditq de foamete.``  

  Cuvintele acestea au plqcut lui Faraon wi tuturor slujitorilor lui.  

  Wi Faraon a zis slujitorilor sqi: ,,Am putea noi oare sq gqsim un om ca acesta, care sq aibq kn el Duhul lui Dumnezeu?``  

  Wi Faraon a zis lui Iosif: ,,Fiindcq Dumnezeu yi -a fqcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care sq fie atkt de priceput wi atkt de knyelept ca tine.  

  Te pun mai mare peste casa mea, wi tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mq va ridica mai pe sus de tine.``  

  Faraon a zis lui Iosif: ,,Uite, kyi dau stqpknire peste toatq yara Egiptului.``  

  Faraon wi -a scos inelul din deget, wi l -a pus kn degetul lui Iosif; l -a kmbrqcat cu haine de in subyire, wi i -a pus un lany de aur la gkt.  

  L -a suit kn carul care venea dupq al lui, wi strigau knaintea lui: ,,Kn genunchi!`` Astfel i -a dat Faraon stqpknire peste toatq yara Egiptului.  

  Wi a mai zis lui Iosif: ,,Eu sknt Faraon! Dar fqrq tine nimeni nu va ridica mkna nici piciorul kn toatq yara Egiptului.``  

  Faraon a pus lui Iosif numele: Yafnat-Paeneah (Descoperitor de taine), wi i -a dat de nevastq pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Wi Iosif a pornit sq cerceteze yara Egiptului.  

  Iosif era kn vkrstq de treizeci de ani cknd s`a knfqyiwat knaintea lui Faraon, kmpqratul Egiptului, wi a plecat de la Faraon wi a strqbqtut toatq yara Egiptului.  

  Kn timpul celor wapte ani de rod, pqmkntul a dat bucate din belwug.  

  Iosif a strkns toate bucatele din acewti wapte ani de belwug kn yara Egiptului. A fqcut provizii kn cetqyi, punknd kn fiecare cetate bucatele de pe ckmpul de primprejur.  

  Iosif a strkns grku, ca nisipul mqrii, atkt de mult, cq au kncetat sq -l mai mqsoare, pentru cq era fqrq mqsurq.  

  Knaintea anilor de foamete, i s`au nqscut lui Iosif doi fii, pe care i -a nqscut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On.  

  Iosif a pus kntkiului nqscut numele Manase (Uitare); ,,cqci``, a zis el, ,,Dumnezeu m`a fqcut sq uit toate necazurile mele wi toatq casa tatqlui meu.``  

  Wi celui de al doilea i -a pus numele Efraim (Rodire); ,,cqci``, a zis el, ,,Dumnezeu m`a fqcut roditor kn yara kntristqrii mele.``  

  Cei wapte ani de belwug cari au fost kn yara Egiptului, au trecut.  

  Wi au knceput sq vinq cei wapte ani de foamete, awa cum vestise Iosif. Kn toatq yqrile era foamete; dar kn toatq yara Egiptului era pkne.  

  Cknd a flqmknzit, kn sfkrwit, toatq yara Egiptului, poporul a strigat la Faraon sq -i dea pkne. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: ,,Duceyi-vq la Iosif, wi faceyi ce vq va spune el.``  

  Foametea bkntuia kn toatq yara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, wi a vkndut grku Egiptenilor. Foametea crewtea din ce kn ce mai mult kn yara Egiptului.  

  Wi din toate yqrile venea lumea kn Egipt, ca sq cumpere grku dela Iosif; cqci kn toate yqrile era foamete mare.