Chapter 20

  Kntr`una din acele zile, cknd knvqya Isus norodul kn Templu wi propovqduia Evanghelia, au venit deodatq la El preoyii cei mai de seamq wi cqrturarii, cu bqtrknii,  

  wi I-au zis: ,,Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Yi -a dat puterea aceasta?``  

  Drept rqspuns, El le -a zis: ,,Am sq vq pun wi Eu o kntrebare. Spuneyi-Mi:  

  Botezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?``  

  Dar ei cugetau astfel kntre ei: ,,Dacq rqspundem: ,Din cer`, va zice: ,Atunci dece nu l-ayi crezut?`  

  Wi dacq rqspundem: ,Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; cqci este kncredinyat cq Ioan era un prooroc.``  

  Atunci au rqspuns cq nu wtiu de unde venea botezul lui Ioan.  

  Wi Isus le -a zis: ,,Nici Eu n`am sq vq spun cu ce putere fac aceste lucruri.``  

  Apoi a knceput sq spunq norodului pilda aceasta: ,,Un om a sqdit o vie, a arendat -o unor vieri wi a plecat kntr`o altq yarq, pentru o vreme kndelungatq.  

  La vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca sq -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bqtut, wi l-au trimes knapoi cu mknile goale.  

  A mai trimes un alt rob; ei l-au bqtut wi pe acela, l-au batjocorit, wi l-au trimes knapoi cu mknile goale.  

  A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rqnit wi pe acela, wi l-au scos afarq.  

  Stqpknul viei a zis: ,,Ce sq fac? Am sq trimet pe fiul meu prea iubit; poate cq kl vor primi cu cinste.``  

  Dar vierii, cknd l-au vqzut, s`au sfqtuit kntre ei, wi au zis: ,,Iatq mowtenitorul; veniyi sq -l ucidem, ca mowtenirea sq fie a noastrq.``  

  Wi l-au scos afarq din vie, wi l-au omorkt. Acum, ce le va face stqpknul viei?  

  Va veni, va pierde pe vierii aceia, wi via o va da altora.`` Cknd au auzit ei cuvintele acestea, au zis: ,,Nicidecum!``  

  Dar Isus i -a privit drept kn fayq, wi a zis: ,,Ce knsemneazq cuvintele acestea, cari au fost scrise: ,Piatra, pe care au lepqdat -o zidarii, a ajuns sq fie pusq kn capul unghiului?  

  Oricine va cqdea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: wi pe acela peste care va cqdea ea, kl va spulbera?``  

  Preoyii cei mai de seamq wi cqrturarii cqutau sq punq mkna pe El, chiar kn ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuserq cq Isus spusese pilda aceasta kmpotriva lor.  

  Au knceput sq pkndeascq pe Isus; wi au trimes niwte iscoditori, cari se prefqceau cq sknt neprihqniyi, ca sq -L prindq cu vorba wi sq -L dea pe mkna stqpknirii wi pe mkna puterii dregqtorului.  

  Iscoditorii acewtia L-au kntrebat: ,,Knvqyqtorule, wtim cq vorbewti wi knveyi pe oameni drept, wi cq nu cauyi la faya oamenilor, ci -i knveyi calea lui Dumnezeu kn adevqr.  

  Se cuvine sq plqtim bir Cezarului sau nu?``  

  Isus le -a priceput viclenia, wi le -a rqspuns: ,,Pentru ce Mq ispitiyi?  

  Arqtayi-Mi un ban (Grecewte: dinar.). Al cui chip, wi ale cui slove sknt scrise pe el?`` ,,Ale Cezarului`` au rqspuns ei.  

  Atunci El le -a zis: ,,Dayi dar Cezarului ce este al Cezarului, wi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.``  

  Nu L-au putut prinde cu vorba knaintea norodului; ci, mirayi de rqspunsul Lui, au tqcut.  

  Unii din Saduchei, cari zic cq nu este knviere, s`au apropiat wi au kntrebat pe Isus:  

  ,,Knvqyqtorule, iatq ce ne -a scris Moise: ,Dacq moare fratele cuiva, avknd nevastq, dar fqrq sq aibq copii, fratele lui sq ia pe nevasta lui, wi sq ridice urmaw fratelui squ.`  

  Au fost dar wapte frayi. Cel dintki s`a knsurat, wi a murit fqrq copii.  

  Pe nevasta lui, a luat -o al doilea; wi a murit wi el fqrq copii.  

  A luat -o wi al treilea, wi tot awa toyi wapte; wi au murit fqrq sq lase copii.  

  La urma tuturor, a murit wi femeia.  

  Deci, la knviere, nevasta cqruia dintre ei va fi femeia? Fiindcq toyi wapte au avut -o de nevastq.``  

  Isus le -a rqspuns: ,,Fiii veacului acestuia se knsoarq wi se mqritq;  

  dar cei ce vor fi gqsiyi vrednici sq aibq parte de veacul viitor wi de knvierea dintre cei moryi, nici nu se vor knsura, nici nu se vor mqrita.  

  Pentrucq nici nu vor putea muri, cqci vor fi ca kngerii. Wi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai knvierii.  

  Dar cq moryii knviazq, a arqtat knsuwi Moise, kn locul unde este vorba despre ,Rug`, cknd numewte pe Domnul: ,Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac wi Dumnezeul lui Iacov.`  

  Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor moryi, ci al celor vii, cqci pentru El toyi sknt vii.``  

  Unii din cqrturari au luat cuvkntul, wi au zis: ,,Knvqyqtorule, bine ai zis.``  

  Wi nu mai kndrqzneau sq -I mai punq nici o kntrebare.  

  Isus le -a zis: ,,Cum se zice cq Hristosul este fiul lui David?  

  Cqci knsuw David zice kn Cartea Psalmilor: ,Domnul a zis Domnului meu: Wezi la dreapta Mea,  

  pknq voi pune pe vrqjmawii Tqi supt picioarele Tale.`  

  Deci David Kl numewte Domn; atunci cum este El fiul lui?``  

  Atunci a zis ucenicilor Sqi, kn auzul kntregului norod:  

  ,,Pqziyi-vq de cqrturari, cqrora le place sq se plimbe kn haine lungi, wi sq le facq lumea plecqciuni prin pieye; ei umblq dupq scaunele dintki kn sinagogi, wi dupq locurile dintki la ospeye;  

  wi casele vqduvelor le mqnkncq, kn timp ce, de ochii lumii, fac rugqciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare oskndq.``