Chapter 16

  Isus a mai spus ucenicilor Sqi: ,,Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pkrkt la el cq -i risipewte averea.  

  El l -a chemat, wi i -a zis: ,Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dq-yi socoteala de isprqvnicia ta, pentrucq nu mai poyi fi ispravnic.`  

  Ispravnicul wi -a zis: ,Ce am sq fac, dacq kmi ia stqpknul isprqvnicia? Sq sap, nu pot; sq cerwesc, mi -e ruwine.  

  Wtiu ce am sq fac, pentruca, atunci cknd voi fi scos din isprqvnicie, ei sq mq primeascq kn casele lor.`  

  A chemat pe fiecare din datornicii stqpknului squ, wi a zis celui dintki: ,Ckt ewti dator stqpknului meu?`  

  ,O sutq de mqsuri de untdelemn`, a rqspuns el. Wi i -a zis: ,Ia-yi zapisul, wi wezi degrabq de scrie cincizeci.`  

  Apoi a zis altuia: ,Dar tu, ckt ewti dator?` ,O sutq de mqsuri de grku`, a rqspuns el. Wi i -a zis: ,Ia-yi zapisul, wi scrie optzeci.`  

  Stqpknul lui a lqudat pe ispravnicul nedrept, pentrucq lucrase knyelepyewte. Cqci fiii veacului acestuia, fayq de semenii lor, sknt mai knyelepyi deckt fiii luminii.  

  Wi Eu vq zic: Faceyi-vq prieteni cu ajutorul bogqyiilor nedrepte, pentruca atunci cknd veyi muri, sq vq primeascq kn corturile vecinice.  

  Cine este credincios kn cele mai mici lucruri, este credincios wi kn cele mari; wi cine este nedrept kn cele mai mici lucruri, este nedrept wi kn cele mari.  

  Deci, dacq n`ayi fost credinciowi kn bogqyiile (Grecewte: Mamona.) nedrepte, cine vq va kncredinya adevqratele bogqyii?  

  Wi dacq n`ayi fost credinciowi kn lucrul altuia, cine vq va da ce este al vostru?  

  Nici o slugq nu poate sluji la doi stqpkni; cqci sau va urk pe unul wi va iubi pe celalt, sau va yinea numai la unul wi va nesocoti pe celalt. Nu puteyi sluji lui Dumnezeu wi lui Mamona.``  

  Fariseii, cari erau iubitori de bani, ascultau wi ei toate lucrurile acestea, wi kwi bqteau joc de El.  

  Isus le -a zis: ,,Voi cqutayi sq vq arqtayi neprihqniyi knaintea oamenilor, dar Dumnezeu vq cunoawte inimile; pentrucq ce este knqlyat kntre oameni, este o urkciune knaintea lui Dumnezeu.  

  Legea wi proorocii au yinut pknq la Ioan; de atunci kncoace, Evanghelia Kmpqrqyiei lui Dumnezeu se propovqduiewte: wi fiecare, ca sq intre kn ea, dq nqvalq.  

  Este mai lesne sq treacq cerul wi pqmkntul deckt sq cadq o singurq frknturq de slovq din Lege.  

  Oricine kwi lasq nevasta wi ia pe alta de nevastq, preacurvewte; wi cine ia de nevastq pe cea lqsatq de bqrbatul ei, preacurvewte.  

  ,,Era un om bogat, care se kmbrqca kn porfirq wi in supyire; wi kn fiecare zi ducea o viayq plinq de veselie wi strqlucire.  

  La uwa lui, zqcea un sqrac, numit Lazqr, plin de bube.  

  Wi dorea mult sq se sature cu fqrqmiturile, cari cqdeau de la masa bogatului; pknq wi cknii veneau wi -i lingeau bubele.  

  Cu vremea sqracul a murit; wi a fost dus de kngeri kn sknul lui Avraam. A murit wi bogatul, wi l-au kngropat.  

  Pe cknd era el kn Locuinya moryilor, kn chinuri, wi -a ridicat ochii kn sus, a vqzut de departe pe Avraam, wi pe Lazqr kn sknul lui,  

  wi a strigat: ,Pqrinte Avraame, fie-yi milq de mine, wi trimete pe Lazqr sq-wi moaie vkrful degetului kn apq, wi sq-mi rqcoreascq limba; cqci grozav sknt chinuit kn vqpaia aceasta.`  

  ,Fiule`, i -a rqspuns Avraam, ,adu-yi aminte cq, kn viaya ta, tu yi-ai luat lucrurile bune, wi Lazqr wi -a luat pe cele rele; acum aici, el este mkngkiat, iar tu ewti chinuit.  

  Pe lkngq toate acestea, kntre noi wi kntre voi este o prqpastie mare, awa ca cei ce ar avea sq treacq de aici la voi, sau de acolo la noi, sq nu poatq.`  

  Bogatul a zis: ,Rogu-te dar, pqrinte Avraame, sq trimeyi pe Lazqr kn casa tatqlui meu;  

  cqci am cinci frayi, wi sq le adevereascq aceste lucruri, ca sq nu vinq wi ei kn acest loc de chin.`  

  Avraam a rqspuns: ,Au pe Moise wi pe prooroci; sq asculte de ei.`  

  ,Nu, pqrinte Avraame`, a zis el; ,ci dacq se va duce la ei cineva din moryi, se vor pocqi.`  

  Wi Avraam i -a rqspuns: ,Dacq nu ascultq pe Moise wi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacq ar knvia cineva din moryi.``